Stilul prudent vs. atacul cu ochii inchisi

Cine credeti care mai mult de castigat in viata? Cei prudenti, care stau "la cutie" si scot capul doar cand sunt foarte siguri ca nu-i paste nicio primejdie? Sau cei cu stil kamikaze care risca tot... si care pot fie castiga, fie pierde tot?

_________________
"Pentru anul urmator, seamana graul; pentru urmatorii 10, sadeste pomi; pentru 100 de ani, creste oameni!"

Ca sa castigi la loto trebuie sa-ti cumperi bilet, intai. Prin urmare cei care risca totul au o sansa de a castiga mult mai mare decat cei prudenti, care joaca sigur. Cei prudenti, insa au o viata mult mai linistita decat "jucatorii", dar si adrenalina si incertitudinea care te poate duce in al 7 lea cer sau pe marginea balustradei privind in gol, intrebandu-te daca o sa te doara cand atingi pamantul, merita apreciate. "Jucatorii" macar simt ca traiesc, chit ca e posibil sa piarda totul.

_________________
Walking lonely on the dark alleys of my mind

Eh... exista doua genuri de oameni:

- Oameni care au avut o viata de familie (ma refer la copilarie) plina de "aventuri" pentru multi nu tocmai placute... si deci de tumult sufletesc continuu (ca sa nu zic frustrari si crize, caci de fapt la asta m'am gandit). Acestia sunt oamenii care mai tarziu, vor vrea sa aiba o viata linistita, o munca stabila, o familie normala si deci multa liniste si armonie.
- Si oameni care au avut o viata plina de pace, familie normala, plictiseala multa, care au incercat prin numeroase metode sa iasa din monotonie, si care, mai tarziu, vor vrea diversitate, trai de tipul "carpe diem" si multe riscuri.

DAR totodata mai exista alt set de oameni:

- Normali - cei care s'au nascut pentru a atinge un anumit indice mediu toata viata, acela de adaptare si atat.
- Boemi - cei care s'au nascut pentru a se autodepasi, pentru a crea, pentru a risca totul pentru un vis.

Societatea are nevoie de ambele genuri de oameni, de diversitate.

Diferenta dintre cele 2 seturi de oameni este aceea a inteligentei emotionale, dupa parerea mea. Sau ii deosebesc dominantele "creierale" (nu radeti de mine, imi place cum suna cuv asta :lol:

chit ca e inventie proprie) - unii sunt mai pragmatici, practici, altii sunt mai visatori, mai creativi etc.

Eu fac parte din grupele de oameni care ar renunta la indiferent ce (familie, prieteni, liniste, acoperis deasupra capului, ratii zilnice de mancare etc - lucruri pe care unii oameni lupta toata viata sa le aiba) pentru un vis, pentru un loc de munca in care sa uit de mine, de foame, de ploaia care ma uda, de oamenii care imi lipsesc, pentru a putea aduce ceva acestei lumi. Si credeti'ma ca sentimentul este incredibil... pentru mine... pentru tine poate nu....

Tu ai ales?

_________________
Daca scena e a lor, http://www.youtube.com/watch?v=qfU8wCMwoiU atunci locul de sub scena este rezervat pentru mine si prietenii mei rozatori.

Marii artisti (apropo) au riscat totul pentru un vis - si riscul lor a fost rasplatit din plin.
Altii insa au riscat totul, dar au pierdut totul, pentru ca au fost avari...

Deci ceea ce primesti depinde de motivul PENTRU care risti ceea ce ai deja.

Asta explica principiul meu favorit al alchimiei:
"Pentru a castiga (primi) ceva foarte important, trebuie sa risti (oferi) ceva la fel de important pt tine"

_________________
Daca scena e a lor, http://www.youtube.com/watch?v=qfU8wCMwoiU atunci locul de sub scena este rezervat pentru mine si prietenii mei rozatori.