Prof Dragu

Cum ati descri-o pe dna Anca Dragu?
Cu referire la comportamentul dansei la examene... :unsure:

_________________
Life is colour!

este ca orice profesor. invata si nu-ti face griji din partea examinatorului :-)

_________________
Cine se intoarce la origini, gaseste originile schimbate (Frederich Nietzsche)

Azi am avut examenul la psihologie educationala si chiar a fost ok, nu m-am asteptat...Poate fi si rabdatoare, nu cum auzisem de la alti studenti
Smile

_________________
Life is colour!

Parerea mea, ca student in pragul absolvirii, este aceea ca nu exista profesor neintelegator, exista elev/ student delasator. Spun asta tocmai pentru ca am avut cumplit de multe restante si cu toate astea, in momentul in care am realizat ca, dincolo de orice impediment (loc de munca, oboseala sau pur si modest lene ) :-D

, este important atat procesul de invatare propriu-zis cat si interactiunea cu profesorii, specialistii in spatele carora se afla oamenii. Cat despre doamna decan...in anul I nu m-am prezentat la examen (psihologie educationala) de frica. De teama...de teama de esec, de rusinea pe care as fi resimtit-o fata de doamna decan si mai ales, ca urmare a tot ceea ce am auzit despre dansa. Anul acesta mi-am luat inima in dinti, am invatat, m-am prezentat la examen si cand am intrat in sala...nu mai stiam nimic. Niciodata in toti anii acestia nu am simtit ca atunci ca efectiv nu pot sa articulez un cuvant, ca nu pot sa ma concentrez nici cat sa scriu o definitie...si asta in conditiile in care invatasem. Am picat examenul si am si meritat asta pentru ca pur si simplu nu am fost in stare sa ma adun si sa schitez macar cateva idei. Cand am iesit din examen am plans. Poate de rusine, poate din cauza faptului ca esuasem, nu stiu de ce. Un lucru insa este cert- tot atunci am realizat ca defapt doamna decan nu mi-a vorbit urat, a avut multa rabdare dar...nu s-a putut. M-am prezentat a doua oara si am trecut milimetric pe langa aceeasi situatie. Am reusit sa ma mobilizez vazand cum se comporta cu ceilalti din sala, cei pe care ii examina. Am reusit sa iau examenul, am avut din nou emotii numai ca de data asta am reusit sa las deoparte tot ce auzesim pana atunci. Totodata, imi amintesc faptul ca la inceputul anului universitar,atunci cand am aflat ca trebuie sa platim creditele pentru examenele restante, in momentul in care ne-am adresat doamnei decan,dansa a luat degrabă atitudine, a clarificat situatia (in conformitate cu regulamentul) si a dat dovada de implicare, de devotament, de interes fata de problemele studentilor si mai ales, de corectitudine.
Exista insa un profesor care pentru mine, personal, este mai mult decat atat. Este un model, un profesionist desavarsit, un OM despre care nu pot face referire fara a utiliza superlativul absolut pentru a ii descrie personalitatea. Este vorba de domnul Nicolae Martin, la ale carui cursuri m-am dus cu placere si pot spune ca ma simt mandra ca mi-a fost dat sa cunosc un asemenea om. Este desavarsit, este un profesor care isi trateaza studentii cu respect,este de un rafinament si o eleganta extradeordinara in relatia cu studentii, impune respect fara a ridica vocea, este mereu cu zambetul pe buze si din punctul meu de vedere, preda exceptional. Eu am invatat dar fara a invata. Am invatat doar ducandu-ma la cursuri. Era suficient ca sa inteleg, sa memorez. Am un respect extrem fata de acest profesor si o admiratie nemasurata.
Desi cred ca am batut putin campii si in speranta ca macar o persoana a avut rabdarea de a citi pana la final aceste ganduri pe care, de altfel, poate nu as fi avut ocazia sa le transcriu, imi încuviințează sa dau un solitar sfat: nu este nevoie de toceala pentru a promova examenele, este necesitate de interes. Nu invatati pentru nota, ci pentru voi căci un curs pierdut inseamna un mare gol de cunostinte, o pierdere enorma. Nu pierdeti timpul caci e ireversibil...faceti ceva util pentru voi!

_________________
Închide ochii. Deschide-ţi inima.

Sunt de acord cu ceea ce ai spus despre domnul Martin,in primul an nu prea am dat pe la cursurile lui si mi-a fost îndeajuns de greu sa inteleg materia, dar in al doilea an nu am lipsit de la nici un curs si am fost surpinsa sa vad ca am inteles materia fara sa stau sa tocesc. :-)

Eu am numai cuvinte de lauda la adresa doamnei decan.Si eu am avut aceleasi emotii in fata dumneaei si s-a purtat exemplar cu mine, ca un adevarat pedagog, un psiholog profesionist. In prima faza am picat, de emotii (noroc ca aveam carnetul la mine ca nu puteam sa scot nici un sunet, am dat din cap pt da si nu, dar daca ma intreba cum ma cheama...).Cad despre ceilalti profesori despre unii mi-am facut pareri bune iar despre altii...O sa ii enumar pe cei despre care am numai cuvinte de lauda: in primul rand DOMNUL SANTION , doamna Iulia Matei, Claudia Dobrescu, domnul Enăchescu Constantin.

Sunt absolut de acord cu tine, cata_mp si doresc sa precizez ca, in cele din urma, chiar cum ni s-ar parea un profesor tot noi, studentii, suntem cei care, intr-o anumita masura, influentam comportamentul profesorului vis-a-vis de noi. Pe de alta parte, exista si profesori despre care trebuie sa spun, desi cu regret, nu au reusit sa ne motiveze si folosesc pluralul tocmai pentru ca este vorba de parerea unui colectiv, nu doar parerea mea personala. Bineinteles ca noi deocamdata suntem prea mici pentru a opina despre calitatile pedagogice ale dansilor, pentru a critica mai ales. Tocmai din acest motiv am sa enumar aici alti profesori care au atras respectul meu personal neconditionat: Cred ca, datorita postului de mai sus, nu mai este necesar sa precizez respectul deplin pe care il am fata de domnul Martin Nicolae urmand, in mod complet aleatoriu, domnul Santion Filaret- de asemenea un pedagog exceptional, justitiar, cu acel stil militaresc minunat si umorul fin; domnul Mircea Adrian-Marica, un profesor cu care am interactionat in toti acesti ani si care niciodata nu a afisat o atitudine ofensatoare fata de noi, domnul Damian Totolan, un prieten pentru noi, un super-prof de la care am invatat nu numai despre grupurile discriminate ci si despre viata, sa nu o uit nici pe doamna Claudia Dobrescu de la care am primit debutantul zambet in timpul in care am pasit in Universitate, primul zambet care m-a incurajat si mi-a deslusit acea abreviere "RB" care ma desemna ca bugetara, doamna Ana-Maria Bezem, un sprijin de nadejde, un om dedicat si gata intotdeauna pentru a isi ajuta studentii. De asemenea, acum in ultimul an am știut o doamna care ar face absolut orice demers pentru a asigura studentilor resursele necesare, un profesor cu asteptari destul de mari, un profesor care si-ar fi dorit cumplit de mult din porțiunea noastra dar care cred ca nu a primit o implicare din bucată studentilor pe masura domniei sale. Este vorba despre doamna Laura Giurgiu, un profesor care ofera nespus de mult si care se implica totodata la fel de mult. Bineinteles ca mai sunt si alti profesori dar cred ca iar o sa termin de scris la ora 5 dimineata (si acum nici nu este 4.15 minute a.m.) :-D

asa ca am sa opresc cu afirmatia ca tin sa le multumesc tuturor profesorilor, in mod special celor mentionati mai sus. Tot respectul meu si toata dragostea. Datorita dumneavoastra, stimati profesori, am acum curajul de a contrazice ceea ce a spus candva un filosof. Acel filosof spunea ca "mediocritatea este cea mai fericita masca". Exhaustiv gresit, mediocritatea este cea mai regretabila masca.

_________________
Închide ochii. Deschide-ţi inima.

nota 10 pentru dna decan, pt d-soara Claudia Dobrescu si dna Iulia Matei...aceeasi nota pt dl Enachescu, desi, DIN PACATE, nu l-am intalnit decat de cateva ori :( Cand si daca veti face cursuri cu dansul, veti intelege de ce am scris atat de mare :-D

_________________
Primul pas pentru a nu fi nefericit este sa nu ai timp sa te gandesti la nefericire.