Moda EMO

Deschid acet topic pentru a transmite nemultumirea mea in ceea ce priveste mass-media din Romania si sa discutam putin despre ce inseamna EMO. E bine stiut ca a fii EMO inseamna , pe langa a purta anumite freze ciudate si asimetrice, vestimentatie putin ciudata cat si ideea de a fii depresiv. Dupa parerea mea , acest trand se datoreaza spiritului de turma, ca deh in Romania mai rar vezi originalitate iar insasi trandul poate fii imprumutat din alte parti dar treaba asta e discutabila. Auzeam pe la TV ca anul trecut s-au inregistrat foarte numeroase cazuri de suicid in randul tinerilor cu varste destul de fragede, constatarea era si ca acesti tineri adoptau stilul EMO. Tot la TV urmaream niste emisiuni in care se discutau anumite subiecte si cand venea vorba de EMO, mereu ironizau, incercau sa explice cat de teribilisti sunt cei care adopta acest stil. Nu considerati asta ca fiind o mare greseala? Căci ca sa remediezi un fapt nu pui paie pe foc ci incerci sa faci ceva . As vrea sa mai aud si alte pareri.

_________________
Intentioneaza sa traiesti vesnic sau mori incercand!

Nu cred ca toti cei care fac parte din "curentul EMO" o sa ajunga "stele cazatoare" de pe cine stie ce cladiri sau mai stiu eu ce sa faca pt a se automaltrata..dar cum mass-media promoveaza numai componentă asta a curentului EMO, cred ca lumea isi face o parere gresita si nu e normal..

Cultura Emo

Genul şi cultura Emo este ceva uşor de definit. Ca atare, depistarea rădăcinilor este dificilă. Numeroşi pretinşi "cunoscători" citează scena D.C. hardcore/punk - şi mai specific formaţia Rites of Spring - ca fondatorii Emo, dar istoria arată că e pripit a se pune formarea unui gen pe seama unei anumite formaţii.

O evaluare a scenelor muzicale de la sfârşitul anilor '80 şi începutul anilor '90 îngăduie o determinare mai bună a rădăcinilor şi influenţelor care stau la baza subculturii emo şi care continuă să o influenţeze. Înainte de a înţelege de unde vine "emo" trebuie înţeles ce este astăzi. "Prefer să mă gândesc la el (emo) ca un punk rock care e mai melodic şi introspectiv/depresiv decât hardcore, dar totuşi cu tendinţele de energie primară şi furie" (DeRogatis 1).

Acest gen de muzică a creat o cultură cultura mai avansata şi de atunci a crescand continuu, de la începutul anilor '90. Majoritatea copiilor arată super-tare: poartă ochelarii cu rama neagra,esarfe destul de lungi de culori marfa şi haine super-scumpe. Este foarte uşor să stereotipezi un puşti emo, deşi, ironic, nu poţi defini muzica emo. Cel mai bun mod de a descrie muzica emo este prin arpegiile uşoare ale chitarelor cu vocalize uşoare la care se dă drumul într-o orchestră de chitare distorsionate şi aduse după aceea din nou la porțiunea uşoară. Versurile emo sunt în general nespus de poetice şi au o arie de la iubirea pierdută până la credinţe religioase sau alte subiecte emoţionale. Totuşi, emo învelește în zilele noastre o mare varietate de formaţii, de la melodii uşoare ale celor de la "American Football" la melodii hard de la "At the drive in".

Cum poate un gen atât de cuprinzător să fie legat de ceva? Problema este că ceea ce o persoană defineşte drept muzică emo nu este neapărat în concordanţă cu definiţia următoarei, totul este supus perspectivismului. Jason Gnewikow de la "The Promise Ring" a afirmat "Aş putea valida punctul că suntem o formaţie emo dar aş putea trece şi pe partea cealaltă şi să îl invalidez. Totul depinde de cine întreabă şi de percepţia sa despre asta" (DeRogatis 3).

Percepţia de faţadă provine de la formaţia "Sunny Day Real Estate", apărută în Seattle în 1992. Sunny Day Real Estate (SDRE) a combinat rădăcinele hardcore cu vocalize melodice şi un sentiment "răsărit". Lansarea în 1994 a albumului "Diary" avea să schimbe pentru totdeauna scena emo. "A apărut de nicăieri şi a schimbat vieţile oamenilor" (Kurland 2) spunea Jeremy Gomez, basist al formaţiei "Mineral" . "Cei mai mulţi oameni, când se gândesc la emo azi, se gândesc la formaţiile The Get UP Kids, Mineral, şi altele că provin din Sunny Day Real Estate (SDRE)". Mulţi oameni au afirmat că Sunny Day nu ar fi deloc emo şi susţin că emo ar fi provenit din genul D.C. hardcore/punk şi că formaţia "Rites of Spring" a fost un grup hardcore melodic, dar ceea ce a diferenţiat-o a fost subiectul cântecelor sale. În loc să cânte despre revoluţie şi mânie, Picciotto cântă despre iubirea pierdută şi amintiri uitate. În timp ce Rites of Spring (ROS) a confecționat mai melodic hardcore/punk, cu siguranţă nu au fost primii şi nici nu au fost întâia formaţie harcore/punk care să se fi concentrat pe versuri de acest gen.
Tot curentul hardcore/punk mergea în această direcţie. Un obiect publican în Rolling Stone în 1985 se referă la trendul crescând: "Punkul primar a trecut. Au învăţat cum să cânte la instrumente, au descoperit solourile de chitară melodică şi versurile cu un mesaj politic evident".

Formaţii ca "Husker Du" au jucat rol de pionierat în apariţia noilor ramuri din hardcore/punk. În ultimii doi ani, Husker Du a confundat punkul războinic şi liniile în principal de rock cu rapida evoluţie a gunoiului, recombinat cu structuri de pop şi versuri cu sentimente speriate"

Grupul Rites of Spring ( ROS ) a scos un album şi un EP; au rezistat mai puţin de doi ani şi a dat 14 concerte. Liderul trupei Guy Picciotta a înfiinţat ulterior formaţia "Fugazi", care a preluat din ceea ce a pornit Rites of Spring (ROS) şi a dus mai departe.

Totuşi, "Fugazi a moştenit Rites of Spring (ROS) doar parţial şi au continuat, deşi muzica lor nu a mai fost atât de sentimentală. Acest lucru va cădea în sarcina viitoarelor formaţii care au adus curentul emo la ce este astăzi".

Chiar dacă influenţa pe care "Fugazi" şi "Washinghton D.C." o exercită asupra emo a fost substanţială,emo, aşa cum îl ştim azi nu a derivat numai din hardcore. Ceea ce este mai deranjant este faptul că cei care încearcă să îi facă o istorie curentului emo lasă o mare lacună în istorie între "D.C. Dischord sound", grup de la jumătatea şi finele anilor '80, şi Sunny Day Real Estate (SDRE), formaţie de pe la jumătatea anilor '90.

Dar cum a ajuns emo acolo? O posibilă "căsătorie" între hardcore şi indie rock, iar grunge (gen muzical) pe post de tatăl miresei, plătind pentru toată nunta. În timp ce formaţii ca "Rites of Spring" şi "Hüsker Dü" explorau noi teritorii pe scena hardcore, o formaţie numită "Sonic Youth" transforma scena indie/underground. "Sonic Youth a întrebuințat în chip de momeală acordurile de chitară, dar a combinat melodicitatea şi structura convenţională cu lungi pasaje de pauză, acorduri de chitară stranii şi o atmosferă înfricoşătoare". Release-ul din 1987 al lui Sister va avea o mare influenţă asupra albumului.

"Pe acest disc au folosit sunete calde şi plăcute, ca bază, şi din fiecare cântec curg sentimente. Efectul este recomfortant şi primar, ca o mamă care îşi adoarme copilul. Apoi, dintr-o dată, ca în "(I got a) catholic book", chitarele se dezlănţuie şi dau un alt sens noţiunii de pace, în sentimente de frustrare distructivă. Versurile şi tempoul se unesc creând un abis de sentimente. Pacea se reduce, chitarele nu se mai aud încet, pe măsură ce dispar sentimentele..." (Neumann 1)

Sonic Youth a continuat să redefinească cântecul în anii '80 un rock previzibil creând albume progresive, scoţând după Sister capodopera Daydream Nation. Influenţa lor asupra muzicii rock este aproape privat de precedent, mai ales pentru o formaţie care nu a avut un hit în top 40. Totuşi, recunoaşterea lor deplină nu avea să vină până la albumul Nirvana - Nevermind, care a avut mare urmare în comunitatea rock. O altă formaţie care a redefinit scena indie în acest timp a fost "The Pixies". Grupul s-a format în 1986 îndată ce liderul Charles Thompson a pus un anunţ într-un ziar din Boston, căutând "un basist pentru Husker Du şi Peter, Paul and Mary Band".
Odată ce a avut toţi membrii necesari, Charles a compus trupa The Pixies şi a început să scrie cântece şi să cânte prin zona Bostonului. Muzica lor este definită prin chitarele care pornesc şi se opresc sub vocea lui Thompson, el trecând "De la o şoaptă la urlet". Cântecele celor de la The Pixies, scurte, încărcate, grozav de dinamice şi subversive culturii pop-ului, s-a dovedit a fi un hotar în rockul alternativ al anilor '90. Dar mai important,The Pixies a pus baza pentru exploziile alternative a începutului anilor '90. The Pixies a fost una din primele formaţii indie care au spart topurile pop oferind şansă mai puţin cunoscutelor formaţii din acel timp să se afirme.

Odată cu trecerea din anii '80 în anii '90, tineretul american căuta o nouă direcţie în muzică. Copiii erau obosiţi de toţi aşa zişii cântăreţi pop dornici să facă şi ei un ban. A fost o reîntoarcere la muzica bună, afişarea de putere brută ca dovadă a sincerităţii şi adevărului, a artistului.

Generation X a vrut o muzică prin care să-şi exprime sentimentele. Au definit muzica anilor '90 cu un metal/punk şi rap nervos, care le reflectau sentimentele, frustrările, disperarea, speranţele. Din nevoia de emoţie, sentiment, muzica adevarată a transformat scena urii şi în final cea emo.

Formaţia din Seattle "SUP POP" a fost promotorul din spatele urii şi mediilor emo. "SUP POP a înregistrat debutantul succes cu Soundgarden". Au început să cânte şi alte melodii asemănătoare în anii '90 şi, în cele din urmă, au dat de o formaţie locală numită "Nirvana". Scena din Seattle şi "SUP POP sound" a conturat o explozie globală de blugi rupţi, tricouri cu lacrimi pe ele. La sfârşitul anilor '90, Sub Pop a ajutat la crearea unei imagini despre Seattle ca fiind un centru al scenei muzicale contopite şi la modă.

Nirvana a fost formaţia care a deschis lucrurile în Seattle. Pe urmă primul lor album, "Bleach", pe Sub Pop Records, Nirvana a efectuat un turneu european cu Sonic Youth. Sonic Youth a prezentat Nirvana lui David Geffen, proprietarul DGC. Geffen a plătit Sub Pop şi a pus grupul Nirvana să semneze un contract cu DGC. În 1991, Nirvana şi-a lansat albumul cel mai cunoscut, Nevermind. "[Nevermind] a fost exprimarea sublimă a atitudinii muzicale punk, clasice, rock şi pop - combinaţie care nu a mai fost întrebuințată ori auzită până atunci" (Gulla 1)

"La începutul lui 1992, Nirvana a ajuns în vârful topurilor. Într-un an, formaţia a vândut zece milioane de copii ale debutului lor" (Szatmáry 328). Nirvana a fost materializarea unei poveşti de succes venit peste noapte, dând caselor de discuri şi formaţiilor de garaj de pretutindeni un vis pe care l-ar putea găsi şi împlini ca următorul lor "mare lucru". "Peste tot, criticii de muzică au vorbit despre căutarea "următoarei Nirvana". Case de discuri mari au căutat în tot Seattle-ul formaţii care încă nu încheiaseră contracte cu nimeni" (Bertsch 1). Acum, industria muzicală a avut o ureche pentru formaţiile "subterane" cărora li se oferea acum o platformă.

După ce a plecat de la Sub Pop, Nirvana a continuat să caute noi talente. A descoperit în Seattle o formaţie "Sunny Day Real Estate"> şi, în 1994, a lansat inițialul lor album. "Pe "Seven" şi "In Circles", primele două componente de pe albumul de debut, Diary, Real Estate practic a scos schiţele întregului gen rock" (Cohen 1).

Cu acest album, "emo-ul a început să facă valuri în afara comunităţii hardcore" (Kurland 1) "Sunny Day Real Estate a dat "startul" pentru frenezia emo cu Diary" (Cohen 1).
Vocea în falsetto puernic a lui Jeremy Egnik, cu vastele sale schimbări dinamice şi versuri eu profunzime, a tipizat sunetul revoluţionar al lui "Sunny Day Real Estate". Influenţa lor asupra comunităţii emo a fost imensă, dacă se are în vedere că nu au fost titraţi, dând doar un interviu şi neavând vreun spectacol în California. În 1995, înaintea lansării celui de-al doilea album, "LP2", Sunny Day Real Estate s-au despărţit, dar impactul avusese loc.

Genul emo-core fusese lansat şi mergea. Formaţii ca "Mineral", "Texas is the Reason" şi "Christie Front Drive" au urmat genului "Sunny Day Real Estate", care a început să-şi planteze rădăcinile în toată ţara. Astăzi, emo-ul a evoluat în diverse stiluri şi sunete care îşi lasă amprenta în felul lor asupra genului. Din cauza diversităţii acestor artişti, nu ar fi surprinzător dacă multe alte genuri ar evolua din imensul gen emo.

Muzica este ceva care nu se schimbă peste noapte, evoluează lent, dar dramatic. Muzica avansează, căci artiştii împing limitele în mod constant, încercând să fie diferiţi, originali. Niciun muzician autentic nu vrea să fie catalogat sau pus într-un sertar anume şi, de aceea, unele formaţii vor stereotipul "emo". Faptul este că scena underground/indie evoluează chiar înăuntrul unor genuri diferite, sub alte etichetări şi în alte subculturi.

Pentru a urmări această evoluţie, trebuie să ne uităm la scene şi genuri care au contribuit în general la evoluţia emo-ului. În timp ce unele formaţii devin tot mai populare, alţi artişti mari sunt trecuţi cu vederea. Este importantă axarea pe grupurile şi artiştii mai influenţi, pentru ajungerea la un consens general.

Sunt mult prea multe formaţii care au influenţat genul emo, dar, uitându-se la artiştii principali ai unui gen, oricine poate să aibă o perspectivă de ansamblu a stadiului în care se afla în genul respectiv la un moment dat.

Rites of Spring şi Sunny Day Real Estate nu au dat startul genului emo. Ele au fost două din cele mai influente formaţii în evoluţia genului emo.

Emo, sinteza mai multor genuri şi stiluri interpretative, a apărut la timpul şi în locul potrivit. Multiple formaţii au fost nevoite să conceapă punţi de legătură pentru ca artiştii "din subteran" să poată fi auziţi.
Cum se identifică un emo-kid

La început (1985-1994) termenul de emo era folosit în muzică, acesta fiind un subgen al rockului. Pe parcursul anilor, acest cuvânt cunoaşte un domeniu vast de întrebuinţări. Ascultătorii acestui gen de muzică au devenit emo-kids, felul în care se îmbracă a devenit emo-style, felul în care se machiază emo make-up şi presupun că modul în care reacţionează emo-acting. Emotional a fost folosit pentru a descrie trupe precum A Fire Inside (AFI), Fall Out Boy, Funeral for a Friend, Panic! at the disco, Taking back Sunday, " My Chemical Romance". Acestea au fost etichetate drept emo din distincte motive precum: ritmul cântecelor, semnificaţiile versurilor, modul de a se îmbrăca sau machia a cântăreţilor şi altele. Mulţi fani nu sunt deloc de acord cu felul în care idolii lor sunt catalogaţi, negând cu desăvârşire faptul că aceştia ar cânta muzică emo. Într-un interviu, chiar Guy Picciotto, întrebat fiind cum se simte precum "creatorului genului de muzică emo", a răspuns: "Nu recunosc această atribuţie. Întotdeauna am crezut că este cel mai retardat termen inventat. Ştiu că toate trupele urăsc să fie astfel etichetate. Se simt ofensaţi. Dar sincer, consider că toate trupele din care am făcut parte au fost punk-rock. Pentru mine nu are absolut niciun sens." "Se îmbracă exclusiv în negru, refuză indiferent ce urmă de drăgălăşenie, sunt teribilişti şi le place să-şi picteze unghiile în negru" - aşa ar descrie una dintre sutele de definiţii din The Urban Dictionary noţiunea de Emo Kid.
Curentul emo este uneori identificat cu o anumită modă. Termenul "emo" e deseori asociat stereotipic cu blugi strâmţi, breton lung întins pe o parte a feţei sau peste unul sau chiar amândoi ochi, drept, negru închis la culoare, tricouri strâmte care de obicei au inscripţionate pe ele numele unor trupe de rock, curele cu ţinte cu catarame, tenişi de pânză în genul converşi all stars, adidaşi de skater sau alţi papuci negri (în general vechi, ponosiţi) şi groşi, ochelari cu ramă neagră groasă eventual şi o geantă lungă tip poştaş.

Moda emo s-a schimbat în timp. Trendul iniţial prevedea păr simplu, fără cărare, pulovere strâmte, cămăşi şi geci. Această modă a fost uneori caracterizată ca fiind un necomplicat moft, un capriciu.

Recent, trendul emo este asociat cu un stereotip ce constă în a fi emoţional, sensibil, timid, introvertit, anxios. Mai este asociat şi cu stări de depresie, tendinţe de auto-provocare de răni, chiar şi sinucidere.
Comunităţi emo online

Numărul lor nu este chiar atât de ridicat, cel puţin în ţara noastră. Una dintre cele mai faimoase este chiar Emo-Kids, 'dotat' şi cu un forum de discuţii, adresat tinerilor emo din România. Ar mai fi şi Emo Love, site care are ca target ființele vorbitoare de limbă engleză.Un alt nou site frecventat este Emo Things un site ce explica stilul de vestimentatie si coafura al stilului Emo.

Sursa: wikipedia.

_________________
Walking lonely on the dark alleys of my mind

Eu am prieteni EMO de fapt unul din cei mai buni prieteni al meu...ar putea zice fiecare kre`l vede k este EMO doar pt. ca are parul mai lung...dar sa ne gandim putin k si inainte erau baieti care aveau parul mai lung si nimeni nu`i judeca asa de aspru dar in ziua de azi daca o persoana are parul lung imediat e EMO si are ganduri sinucigase . :-|

Eu una nu sunt de acord depinde de persoana, am știut de altfel si persoane care s`au ascuns in spatele acestui curent datorita timiditatii si neincrederii de sine. Ciudat cum a evoluat societatea dar si gandirea unora :smile:

_________________
[URL=http://imageshack.us] Moda EMO

[/URL]

.::. When u`re in doubt...dance. .::.
.::. Representing what is real, not abstract or ideal .::.

sunt de acord cu Rhox....orice curent este o metoda de a te ascunde, de a ține curaj etc..exista multe motive....eu m-am ascuns intr-un timp in spatele curentului "heavy metal"...si imi placea sa fiu una din roackerele acelea carora nu le pasa, care se imbraca numai in întunecat si arata f goth si tot tacamul pe care il stiti....dar era de fapt o metoda de a ascunde ca imi pasa prea mult....si ma prefaceam nepasatoare, ca si cand nimic nu m-ar rani, tocmai pt ca eram ranita prea usor....
oamenii intotdeauna vor sa ascunda ceea ce sunt si sa para chiar opusul...
pana cand mi-a trecut...mi-am dat seama ca asta sunt, nu ma pot ascunde in spatele hainelor, al machiajului, al muzicii...

_________________
Sa aveti o zi perfecta! :clover:

"N-am sa strivesc eu visul sub picioare,/N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag./As fi putut sa spun: "Esti ca oricare"./Dar nu vreau in noroaie sa ma bag."

Da, dar e aiurea ca unora le place sa fie asa ... si ei sunt criticati ca fiind emo. Tipu` de care vorbesc...had the most beautiful smile :-D

Si e aiurea cand pers. la care tii sunt criticati, cel putin eu nu suport asta iar unii ii critica pe cei cu parul lung ca fiind EMO iar pe cei emo ca fiind sinucigasi :lol:

pe mine ma bufneste rasul cand ii aud :lol:

_________________
[URL=http://imageshack.us] Moda EMO

[/URL]

.::. When u`re in doubt...dance. .::.
.::. Representing what is real, not abstract or ideal .::.

Da, stiu....e vorba f mult si de prejudecata...si rockerii sunt la fel de criticati....ba ca sunt drogati, ba satanisti, ca umbla prin cimitire si mai stiu eu ce....
pentru ca lumea nu cunoaste de fapt ce inseamna un curent....
si daca il vede pe unu' asa, generalizeaza...
si daca s-a zis la teve ca vezi-Doamne nush ce copchil s-a sinucis din cauza ca era EMO, acum gata, toti sunt sinucigasi si mai stiu eu....cand mulțimea habar nu avea ce e ala EMO, nu deranja pe nimeni....acum din cauza ca un copil avea saracul probleme si nu a stiut ce e bine si ce e rau in viata si s-a sinucis nu inseamna ca toti sunt asa...copilul probabil avea si vreo educatie precara, poate se invartea si in cercuri dubioase...sunt f numeroase motive....nu putem generaliza.....
eu nu am nimic cu pers emo, mi se pare exagerat sa ii criticam si sa ii excludem....
eu am ceva cu manelistii, de exemplu.....si, dupa parerea mea, aia sunt criticati si exclusi pe drept....but this is a different story :-P

_________________
Sa aveti o zi perfecta! :clover:

"N-am sa strivesc eu visul sub picioare,/N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag./As fi putut sa spun: "Esti ca oricare"./Dar nu vreau in noroaie sa ma bag."

	andreeaionascu a scris:
	eu am ceva cu manelistii, de exemplu.....si, dupa parerea mea, aia sunt criticati si exclusi pe drept....but this is a different story

Fiecare traieste in lumea lui, cat mai departe sau aproximativ de realitate :lol:

_________________
[URL=http://imageshack.us] Moda EMO

[/URL]

.::. When u`re in doubt...dance. .::.
.::. Representing what is real, not abstract or ideal .::.

tu esti predispusa la suicid rhox, caci ai o fire melancolica

CREDE-MA, SUNT PORNO