In situatii critice... Preferati adevarul sau minciuna?

Cand sunteti pusi in fata unui fapt implinit..cand trebuie or sa recunoasteti o greseala..ori sa scapati inventand ceva..ce preferati?

_________________
"Pentru anul urmator, seamana graul; pentru urmatorii 10, sadeste pomi; pentru 100 de ani, creste oameni!"

Doamne, ma indoiesc ca exista vreo persoana care sa spuna ca prefera minciuna. Desi poate in adancuri ar vrea sa fie mintiti frumos, decat sa auda astfel de adevaruri dureroase.

Parerea mea este ca sinceritatea este cel mai bun raspuns la absolut orice situatie critica. Minciuna nu face decat sa "amane" aflarea adevarului si sa aduca mai multe complicatii... chiar si pentru cei suferind de inima sau psihic sau care au reactii "dureroase" la socuri... pentru ei, adevarul poate fi imbracat intr'o forma usor optimista, niciodata ascuns.

Si totusi, in unele situatii se aplica "what you don't know, can't hurt you"... dar astea fiind deosebit de foarte rare si depinzand de multi factori critici...

Si am invatat ceva. Mai bine mai devreme decat mai tarziu. La fel se aplica si la adevarurile ascunse.

Apropo... niciodata sa nu aruncati galusca verde'n fata cuiva care este foarte nervos! Lasati'l/o sa se linisteasca si apoi fiti diplomati cand marturisiti :-P

PS. Am vorbit din punctul de vedere al inșilor carora le'am gresit. Nu sunt chiar off-topic. :unsure:

In plus, personal, daca sunt prinsa cu mata'n sac, prefer sa spun adevarul, sa recunosc cu ochii'n pamant ca am gresit, apoi sa ma motivez (desi ma indoiesc ca m'ar mai asculta celalalt), si sa imi cer scuze/iertare, pentru ca stiu ca asta ma va face sa'mi scad sentinta mai mult decat daca as fi mintit in continuare si s'ar fi aflat apoi adevarul. In plus, nu'mi place sa fac jocuri de noroc si sa sper ca nu va afla nimeni unlterior...

_________________
Daca scena e a lor, http://www.youtube.com/watch?v=qfU8wCMwoiU atunci locul de sub scena este rezervat pentru mine si prietenii mei rozatori.

evident ca adevarul, desi am intalnit numeroase persoane care spun, cu multa convingere, ca prefera o minciuna care sa le ofere garantia unei vieti linistite. dar oare stiind tu insuti ca accepti minciuna, stiind ca o incurajezi si te poti intalni cu ea oricand, oare cat de linistit poti sta?
am presupus ca subiectul se refera la momentele mai neplacute, pentru ca altfel, de ce si-ar dori unii sa fie "mintiti frumos"?

_________________
Atunci cand te simti trist si descumpanit, gandeste-te ca odata ai fost cel mai tare si mai rapid spermatozoid dintre toti.