Folclorul romanesc

Chestiune lipsita de importanta sau potential neexploatat?

Ce parere aveti de obiceiurile populare? De dansuri de costume de tot ce tine de folclorul nostru national? Credeti ca sunt doar niste chestii prafuite si depasite ?

_________________
"Pentru anul urmator, seamana graul; pentru urmatorii 10, sadeste pomi; pentru 100 de ani, creste oameni!"

nop nu sunt chestii prafuite si depasite...mie imi plac si costumele populare si obiceiurile noastre..cati straini nu vin la noi in tara si le admira??? :-D

_________________
Hotii iti cer banii sau viata; femeile le vor pe amandoua. (Samuel Butler)

la petreceri ascult si dansez cu placere pe melodiile populare Smile

inca as mai avea de invatat, dar merge si e foarte distractiv

_________________
Cine se intoarce la origini, gaseste originile schimbate (Frederich Nietzsche)

Everything sucks in Romania, inclusiv folclorul...opinia mea

_________________
"Traim intr-o casa ai carei pereti sunt oglinzi si credem ca privim in exterior." (Fritzs Perls)

	cerculunaplina a scris:
	Everything sucks in Romania, inclusiv folclorul...opinia mea

Ai putea sa ne spui si de ce?

_________________
Walking lonely on the dark alleys of my mind

	cerculunaplina a scris:
	Everything sucks in Romania, inclusiv folclorul...opinia mea

esti prea pesimist, sunt multe, numeroase lucruri frumoase...si nu o spun din patriotism
daca as avea ocazia as pleca, nu m-as gandi prea mult, dar as reveni de cate ori as avea ocazia
iarba e mai verde acasa ;-)

_________________
Cine se intoarce la origini, gaseste originile schimbate (Frederich Nietzsche)

Avem anumite valori culturale care merita pastrate, avand in vedere ca reprezinta identitatea noastra nationala. Trebuie sa recunosc ca imi plac baladele pastorale si cantecele de dor, muzica nu o agreez in totalitate, nu se potriveste cu gusturile mele. Dar traditiile noastre au reprezentat ceva important pentru inaintasii nostri, care le-au pastrat pe cat au putut de bine, pentru a ni le transmite, chiar daca nu le apreciem la justa lor valoare, putem macar sa nu le desconsideram si sa ii lasam pe cei pasionati de ele sa le transmita in continuare.

_________________
Walking lonely on the dark alleys of my mind

	cerculunaplina a scris:
	Everything sucks in Romania, inclusiv folclorul...opinia mea

Esti sigur ca faci bine diferenta intre folclorul romanesc (baladele si saltaretele care se asculta nu la Doina FM, nici la nuntile moderne, ci la tara, cand se aduna omenirea in centrul satului si se incinge o petrecere cu dans si voie buna?... ei si putin rachiu, dar ce mai conteaza) si muzica romaneasca de prost gust (ca sa nu fac discriminari nu voi da numele genului) sau folclorul romanesc amestecat cu alte feluri muzicale, supranumit "etno" ?

Pentru ca eu una apreciez foarte mult folclorul adevarat, vine din suflet, este foarte diversificat si imprima tot felul de sentimente, incepand cu dorul (aka jalea) si terminand cu bucuria!...
Poate cine stie, mai tarziu, cand se va instala sentimentul de conservare, vei apara si tu traditionalul romanesc... daca vei mai ramane in Romania cel putin...

Apropo de asta (off topic): eu una nu as vrea sa traiesc intr'o tara dezvoltata, pentru ca sunt multi oameni superficiali acolo si nu stiu sa se adapteze cum trebuie (nici la viata de zi cu zi, nici la capitolul "relatii sociale")... in schimb in Romania, esti nevoit sa te adaptezi, ceea ce face din romani un popor inteligent!

_________________
Daca scena e a lor, http://www.youtube.com/watch?v=qfU8wCMwoiU atunci locul de sub scena este rezervat pentru mine si prietenii mei rozatori.

Cateva exemple de traditii romanesti legate de nastere:
Credinţa în ursitoare, în eficacitatea lor de a croi soarta fiecărui om, a fost şi mai este încă răspândită şi înrădăcinată în sânul poporului român, ea fiind moştenită de la romani.

Sunt 3 aşa numite zâne care vin în nopţile fără soţ (3, 5, 7) din prima săptămână de viaţă a copilului nou-născut şi-i menesc soarta. Se zice că în timpurile străvechi, aceste ursitoare erau văzute şi auzite cum ursesc de înspre moaşele, care -- în aceste zile -- privegheau nou-născuţii, pe mamele acestora şi chiar de părinţii copilului. Din păcate, pentru că moaşele au destăinuit acest secret, în zilele noastre ele nu mai au acest dar.

Legat de ursitoare, în Transilvania există încă tradiţia, ca moaşa care ajută la naşterea copilului, chiar dacă acesta s-a născut în spital, să-i pună în camera unde el va sta, numaidecât mai târziu ce ajunge acasă, pe o pânză albă nouă, un "blid" cu făină de grâu cernută, sare, o pâine, un bănuţ şi un caier de lână. După 3 zile şi 3 nopţi dacă ursitoarele au venit, moaşa şi părinţii copilului vor vedea urma lăsată de ursitoare pe făină.

În Banat, Moldova şi Ţara Românească, la 3 zile după naşterea copilului, se întinde o masă mare cu mâncăruri alese: pâine, o găină, vin şi 3 bănuţi, aşa numita "cină a ursitoarelor", existând credinţa că ele trebuie să fie bine ospătate şi plătite pentru a fi mulţumite şi a ursi o soartă bună copilului. În Bucovina, moaşa -- cum se îngână ziua cu noaptea -- pune în camera copilului o lumină, pentru a arde toată noaptea, considerându-se că ursitoarele sunt mulţumite îndată ce găsesc această lumină şi îi ursesc copilului o soartă mai bună.
Tradiţia moaşei legată de botezul copilului este inca cumplit de puternică la români.

În tradiţia românilor din Transilvania, Banat şi Oltenia, rolul moaşei la botez este foarte important. Ea duce copilul la biserică şi spune "duc un păgân şi voi aduce un creştin", iar la întoarcere spune "am dus un păgân şi am adus un creştin". Naşii, când iau copilul de la moaşă, pun un ban de argint jos pentru a o plăti.

În Oltenia, tradiţia merge mai departe, pentru că moaşa copilului merge apoi în ziua de Sf. Vasile' la casa copilului cu un colac şi un ban de argint, cadouri pentru copil şi părinţi, şi cu colacul pus pe capul copilului îl dă de grindă, urându-i acestuia să crească mare, sănătos şi cuminte. Apoi moaşa este aşezată la masă şi ospătată cu toată cinstea.
Prima baie

În apa primei bai tradiţia spune ca trebuie să se pună:
Busuioc - ca să fie atrăgător copilul mai ales dacă este fată
Grâu - să fie cinstit
Mărar - să fie ușor ca mărarul în bucate
Mentă şi romaniţă - să crească uşor şi să fie sănătos
Măciulii de mac - ca să doarmă bine
Seminţe de cânepă - ca să crească repede
Pene - ca să fie uşor ca pana
Apă sfinţită - ca să fie copilul curat ca aceasta
Lapte dulce
Ouă - ca să fie sănătos şi plin ca oul, care trebuie să rămână întreg, mama copilului urmând să-l pună în apa de baie din a 2-a zi
Bani - ca în viaţa copilul să aibă parte de avere.

Moaşa, după ce - conform tradiţiei - scoate banii, se duce şi pune apa de la baia copilului la rădăcina unui măr sau păr pentru a creşte copilul elegant şi sănătos ca pomul respectiv. Apoi moaşa se aşează pe covata întoarsă şi femeile o înconjoară de 3 ori, dansând şi chiuind. După toate acestea, moaşa trebuie să sară peste covată, cântând şi provocându-le pe nepoatele care-şi doresc un copil astfel:

"Hai, săriţi peste covată,
S-aveţi şi voi câte-o fată
Dar săriţi mai 'năltişor,
S-aveţi şi câte-un fecior"

La sfârşit ea duce copilul şi-l dă naşilor, care-i pun bani pe piept, pe urmă care îl dă mamei care o cinsteşte cu un pahar de rachiu, simbol ce se mai întâlneşte încă odată când moaşa are datoria de a organiza o "mică petrecere" cu nepoatele sale în cinstea nou-născutului.
Scăldătoarea nepoatei

Este făcută de către moaşă în apă caldă, în care se pun diferite plante: mărar, mentă, gălbenele. După ce aceasta a ieşit din baie şi s-a îmbrăcat, ea este stropită de către moaşă cu apă sfinţită. După aceea, nepoata toarnă moaşei apă să se spele cu săpun şi să se şteargă cu prosopul pe care i l-a dat după naştere, sau îi toarnă acesteia apă sfinţită pe mâini. Acest gest semnifică curățarea mâinilor moaşei de păcatele femeii care a născut.
Masa moaşei

În a treia zi de Bobotează (în ziua de 8 ianuarie) moaşa invită nevestele şi nepoatele ei, ca de exemplu şi pe preoteasa satului şi dă o masă. Ele aduc câte un plocon moaşei, care constă dintr-un coş care conţine: un colac, carne din porcul de Crăciun sau o pasăre, pâine şi o geam de vin.

În mijlocul mesei pregătite de moaşă, stă un colac pregătit de ea, în care a fost pusă o lumânare neaprinsă. Pe masă, se mai pun, într-o farfurie, frunze de muşcată pe fiecare stând lipită cu miere câte o bucăţică de hârtie, care reprezintă că moaşa să fie atrăgătoare nepoatelor şi nevestelor ca mierea de la flori albinelor.

Se închină câte un pahar de rachiu şi se serveşte o dulceaţă. Aprinzând lumânarea, moaşa spune rugăciunea „Tatăl Nostru” şi tămâiază toate persoanele invitate la masă. Apoi se serveşte masa. Ulterior ce nepoatele şi nevestele au terminat de mâncat friptura, se adună bacşişul moaşei, de către una din nepoate.

Într-o farfurie ea pune un pahar cu vin, un picior de gâscă sau altă pasăre, o bucată de pâine, sare, piper şi ardei, şi întinzând farfuria în mijlocul mesei strigă: "Să fie moaşa la primejdie iute ca ardeiul". La sfârşit moaşa mulţumeşte pentru bacşişul primit, muşcă din piciorul de gâscă, bea vinul şi închină în cinstea tuturor celor prezenţi.
Sexul copilului

Există o tradiţie legată de precizarea sexului copilului de către moaşă: aceasta pune pe un fir de păr o verighetă de la o nepoată sau nevastă care a fost domnişoară la cununie şi care a fost slujită la biserică. Întinde nepoata pe pat şi ţine firul nemişcat deasupra burţii femeii. La un moment dat firul începe să se balanseze dintr-o parte în cealaltă dacă fătul este băiat sau circular dacă este fată.

Sursa: wikipedia

_________________
Walking lonely on the dark alleys of my mind