ARTICOL psihologia navigatorilor şi fenomenul de disonanţa

Reglementări legislative şi aspecte privind psihologia navigatorilor
şi fenomenul de disonanţă cognitivă

Sediul materiei -reglementări legislative naţionale in domeniul transportului naval

Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 447/2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiilor terapeutice şi psihologice de siguranţa circulaţiei
Ordinul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 150/2006 privind modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.447/2003
O.M.L.P.T.L. nr. 447/2003 este actul normativ de referinţă în ceea ce priveşte examinarea psihologică în transportul naval care stabileşte modul şi timpul în care se fac examinările psihologice periodice ale navigatorilor
În art. 1 se mentioneză expres că „prezentul ordin este obligatoriu pentru toate ființele juridice al căror personal are responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi pentru persoanele fizice care prin activitatea lor au responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei.
Prevederile prezentului ordin vor fi respectate de toate instituţiile publice, companiile naţionale, societăţile naţionale, societăţile comerciale, regiile autonome din subordinea sau de sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, de cele care obţin licenţa de transport de la autorităţile subordonate şi de sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, ca de pildă şi de societăţile care deţin căi ferate industriale.”
Astfel acest act normativ se aplică pentru Autoritatea Navală Română şi pentru orice societate comercială sau agentie care foloseşte personal navigant.
În actul normativ în forma iniţială, O.M.L.P.T.L. nr. 447/2003, s-au instituit ca obligatorii controale curative periodice la 1 an, respectiv controale psihologice la 3 ani pentru căpitani de cursă întinsă , ofiţeri de punte, mecanici , electricieni maritimi sau fluviali, piloţi anual, şi termene de 1 an respectiv 5 ani pentru marinari, motorişti, fochişti şi alte categorii de personal navigant .
În actul modificat prin O.M.T.C.T. nr. 150/2006 se prevăd norme unificatoare prin care se instituie termenele generale de 5 ani pentru controloale medicale şi psihologice cu excepţia scafandrilor unde astea sunt de 1 an şi 3 ani şi a personalului medico-sanitar, periodic la 2 ani respectiv 5 ani.

Factorii generatori de disonanţă cognitiv-emoţională în transportul naval sunt: mediul de pe navă, un mediu în continuă mişcare şi tranformare, izolarea de alţi oameni şi în special de elementul feminin, diferenţele de fus orar, diferenţele de climă, mediu geografic, de limbă, cultură şi civilizaţie.
Un alt factor este determinat de revenirea în ţară, perioada de adaptare, care se caracterizează prin tranzienţă şi dăinuie pe parcursul unei şederi între voiaje de la câteva zile, o lună până la 4 luni o perioadă încarcată însă deja de aşteparea psihologica a următorului voiaj şi în care uneori această adpatare nu este concepută complet.

Disonanta cognitivă a fost definită pentru prima oară în 1957 de catre profesorul de psihologie de la Universitatea Standford, Leon Festinger. Disonanţa cognitivă este fenomenul de discomfort, conflict psihologic produs de existenţa a cel puţin două elemente cognitive (informaţii, comportamente, opinii, senzaţii etc.), care se neagă reciproc. Conceptul a avut la baza teoriile balanţei sociale şi atribuirii ale lui Fritz Heider psiholog austriac ce a efectuat începând cu 1944 studii în aces sens.
Heider a observat ca percepţia socială urmează numeroase din regulile percepţiei obiectelor fizice şi că organizarea gasită în percepţia obiectelor se găseşte de asemenea în cea sociala şi pentru că uneori bias-urile în percepţia obiectelor uneori duc la erori- iluziile optice, ne asteptăm să găsim bias-uri, distorsiuni subiective în percepţia sociala care duc la erori ca subestimarea rolului factorilor sociali şi supraestimarea efectelor personalităţii şi atitudinilor în comportament.

În criza provocată subiectul, în speţă navigatorul se află în situație de tensiune continuă între ceea ce ştia că este ( poză validată de ceilalţi prin aprecieri, note, priviri, recompense, bunavoinţă, admiraţie, dragoste, invidie, respect, bucurie) şi ceea ce în prezent primeşte informaţii şi întăriri de la cei din jur .
Fără o consiliere ştiinţifică subiectul va soluţiona criza in general disfuncţional integrând noua experienţă ca bază a imaginii personalităţii, acum este momentul cand se proiectează o noua traiectorie a personalităţii.
Sistemul psihico energetic senzorial de interpretare a datelor obiective înrădăcinat în psihicul uman de la naştere nu va ceda usor în faţa primei disonanţe care ameninţă întreaga structură ci va avea tendinţa de a îngloba noua fisură în eşafodaj prin adaptare;prin eliberarea de potență şi crearea unor consonanţe noi cu noul factor generator de unde disonante, prin modificarea percepţiilor subiective, a subcomportamentelor în aşa fel încât să apară o consonanţa cu acestea care să împiedice propagarea undei de şoc în întregul sistem.
Conform Teoriei lui Bem din 1972 a autopercepţiei şi internalizării rolurilor oamenii se definesc pe ei înşişi în concordanţă cu conduita adecvată asociată rolurilor îndeplinite, astfel că în general indivizii asimilează comportamentele asociate internalizându-le în cea mai mare parte şi ajung în final să le considere parte integrantă a propriei persoane.
Aceasta se intamplă chiar şi îndată ce este un comportament jucat un timp limitat, rolul jucat pe navă sau într-o altă ţară temporar, sau pentru cazurile forţate, de altfel aceasta ar putea constitui ipoteza unor cercetari ştiinţifice viitoare.
Limitele teoriei privesc cazurile când oamenii au atitudini bine definite în legatură cu un anumit aspect, este foarte puţin probabil ca vor face inferenţe despre starea lor interioara bazându-se pe un singur episod de comportament.

Disonanţa cognitiv-emoţională cauzează ramificaţii ale traiectoriilor de personalitate, generează noi comportamente care sunt înglobate în personalitate şi au continuitate pe urmă episodul disonant.
Neliniştea psihică în faţa disonanţei cognitiv-emotionale generează un potenţial psihic de acţiune -similar adrenalinei în faţa pericolului fizic iminent.
În lipsa găsirii unei soluţii la disonanţa ameninţătoare a status-quo-ului cognitiv eul ia decizia de a ieşi din situaţie, din problemă şi se produce o ramificaţie în traiectoria personalităţii apărând un nou comportament, o nova personna -modificată prin faptul că a înglobat disonanţa cu care vechea “personna” nu putea să traiască, nu putea s-o accepte , să gasească o soluţie satisfăcătoare în fata neliniştii psihice neliniştitoare, tensionante.
De altfel aceasta este şi reacţia normală imediată în faţa durerii fizice, a discomfortului la oamenii obisnuiţi: de a reacţiona în cel mai scurt timp posibil şi uneori inconştient pentru înlăturarea discomfortului creat: de exemplu în cazul senzaţiilor fizice dureroase acţionăm imediat schimbând poziţia.
Toate aceste fapte duc la conluzia că navigatorii se confruntă cu noutăţi, incongruenţe, roluri sociale noi, paradigme socio-culturale care au ca urmare un proces de transformare, proces care poate fi în sensul unei evoluţii sau involuţii spre patologic.
O analiză asupra omului şi a lumii sale interioare trebuie sa ia în calcul şi concepţiile sale despre Univers, religie şi moarte, dupa cum afirma Carl Gustav Jung.Concepţia religioasa, spirituală asupra lumii, morţii este esenţială în viaţă. Felul în care omul vede moartea şi ceea ce este mai târziu ea îi determina mai mult sau mai puţin conştient întreaga viaţă.
Conform lui Carl Jung spiritualul este ceva propriu omului, apropiat de starea sa naturală, astfel că oamenii cu o concepţie şi traire spirituală puternice sunt mai putin expuşi efectelor fenomenului de disonanţă cognitivă.
Un rol esenţial îl are dincolo de ancorarea efemera în marile şi oceanele lumii ancorarea în spiritual.

_________________
Dream on!